În timp ce lumina reflectoarelor cade în perioada aceasta pe dansul golănesc executat de parlamentarii puterii, în spatele scenei, pe la colţurile cortinei şi printre rândurile în care stau spectatorii îşi vede neîntrerupt de treabă o altă categorie de actori. Spectacolul lor e ceva mai silenţios, dar efectul creat la fel de nociv.
Arta lor nu diferă de cea a colegilor din PSD, PNL şi PC, prin urmare scopul este identic: modelarea prezentului şi a viitorului conform intereselor unui grup restrâns, ale unei aşa-zise elite a momentului, care nu se mai căzneşte în ultima vreme să-şi ascundă compatibilitatea cu standardele după care operează reţelele de crimă organizată.
Nu respectă reguli, nu dau doi bani pe principii, iar faptul că pun în pericol o arhitectură naţională delicată de relaţii inter-instituţionale şi internaţionale, cu greu ţesută, aduce uneori mai degrabă cu un element programatic al agendei lor, decât cu un accident de parcurs.
Poate aţi ghicit, poate nu, dar este vorba de UDMR.
Am considerat că e un bun moment să reflectăm asupra prestaţiei partidului condus de Kelemen Hunor după ce săptămâna trecută a ieşit la iveală proiectul a trei parlamentari ai acestei formaţiuni – Mate Andras Levente, Marton Arpad şi Seres Denes – privind modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.
În esenţă, iniţiativa (sprijinită ulterior şi de alţi aleşi ai PNL, PSD, PPDD, UDMR şi ai minorităţilor naţionale) scotea din dulap un schelet care abia fusese închis acolo în 2010: transformarea excepţiilor de neconstituţionalitate în levierul cu care politicieni ca Adrian Năstase, Marian Oprişan sau Dinu Patriciu au spart în trecut vitrinele luptei anticorupţie.
În acest sens, Mate Andras Levente (el însuşi trimis în judecată pentru conflict de interese), Marton Arpad şi Seres Denes au conceput o schemă câştigătoare în d