Anul 2013 a adus pentru Europa ieşirea din recesiune, o strategie mai agresivă de luptă contra crizei şi primele victorii palpabile, dar şi o demonstraţie de forţă a Moscovei în războiul pentru influenţă politică şi economică.
1. Bailoutul Ciprului
Luna martie a risipit calmul cu care iarna a înconjurat criza din zona euro aducând cele mai drastice condiţii de bailout din istoria uniunii monetare. Ciprul a evitat un default dezordonat şi, probabil, ieşirea din zona euro acceptând să-şi restructureze considerabil sistemul bancar supradimensionat – cu depozitele constituite la bănci de cinci ori mai mari decât PIB-ul - în schimbul unui program de bailout de 10 mld. euro.
Dar acceptând aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulberat mitul că unele bănci sunt prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească şi a stabilit precedentul periculos că depozitele negarantate pot fi confiscate pentru a şterge păcatele făcute în afaceri de instituţiile de credit.
Cea mai mare bancă a ţării, Bank of Ciprus, a fost restructurată, iar următoarea instituţie de credit ca mărime, Laiki, lichidată. Totodată, Ciprul a marcat un alt precedent în UE prin restricţii ale mişcărilor de capital impuse pentru a proveni un haos general în sistemul financiar al ţării. Restricţiile, care limitează, printre altele, tranzacţiile cu alte ţări şi ieşirile de capital, au scos practic Ciprul din zona euro deoarece dau unui euro din Cipru o valoare mai mică decât are un euro care circulă liber în alte state. Modelul cipriot a fost inclus în matricea universală de bailout a băncilor din UE.
2. „Revoluţia“ din Bulgaria
Tot luna martie a adus căderea guvernului bulgar condus de premierul Boiko Borisov în urma unor proteste de stradă în care bulgarilor exasperaţi de creşterea peste noapte a facturilor la energie şi încălzire şi fr
