Duminică se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea Gării CFR Alba Iulia. Pentru că istoria gării este relativ necunoscută publicului larg, vă prezentăm câteva dintre datele cele mai importante și reprezentative, atât pentru Gara CFR, cât și pentru întregul oraș Alba Iulia, locul ce avea să fie recunoscut drept Capitala Marii Uniri și Capitala Încoronării regilor Ferdinand și Maria.

În Alba Iulia, problema construirii unei căi ferate s-a pus abia în anul 1832, când, în cadrul sesiunilor Parlamentului de la Budapesta, Guvernul a prezentat „Legea Căilor Ferate”, prin care se stabilea ordinea în care vor fi construite primele 13 linii ferate din Ungaria. Calea ferată Szolnok-Arad-Sibiu, primul traseu ce urma să pătrundă în Transilvania, pe valea Mureșului, o zonă bogată în lemn, aur, sare și cărbune, „numai bună de exploatat”, apărea menționată la punctul 7.

În ianuarie 1849, în Parlamentul ungar, Istvan Szechenyi, Ministrul Comunicațiilor din acea vreme, a dat citire raportului privitor la „Construcția de căi ferate din Ungaria”, prin care se indica realizarea a 4 linii principale, printre care se afla și calea ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia, cu ramura sa secundară Simeria-Petroșani. Tot în același raport se mai cerea și construcția a 8 linii secundare, printre care și Arad-Alba Iulia. Câțiva ani mai târziu, între 1850 și 1854, apar primele studii ale traseului CFR (ce urma să aibă și o ramură spre Alba Iulia), prin care inginerii au început să studieze variantele de traseu ale căilor ferate. Totul s-a discutat în cadrul Programului Imperial al Guvernului de la Viena, iar construcția viitoarei linii a fost încredințată firmei austriece Rotschild, care ulterior a abandonat proiectul. Doi ani mai târziu, în 1856, întregul proiect a fost preluat de Guvernul de la Budapesta, unde s-a constituit „Societatea Căilor Ferate din jurul Tisei” (SCF), ce cuprindea