Legea terenurilor arabile, un act normativ care a inflamat întreaga piaţă agricolă în ultimele luni, a trecut de Parlament, aceasta urmând să ajungă pe biroul preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi promulgată şi ulterior publicată în Monitorul Oficial.
Actul normativ reglementează doar tranzacţiile făcute de persoanele fizice străine din UE şi din România fără să aibă niciun impact asupra investitorilor străini sau locali, care realizează tranzacţiile prin intermediul firmelor înregistrate în România. Legea nu reglementează nici întelegerile făcute între firme şi persoanele fizice.
Ministerul Agriculturii a trimis în Parlament această lege în condiţiile în care un astfel de act normativ era singura soluţie pentru a limita în vreun fel achiziţiile de teren arabil ale investitorilor străini, odată ce piaţa va fi liberalizată în totalitate începând de anul viitor.
România şi-a asumat în tratatul de aderare la Uniunea Europeană să deschidă total piaţa funciară începând cu anul 2014, în timp ce alte ţări precum Polonia sau Ungaria au prevăzute derogări de la o astfel de prevedere. În perioada 2007-2013, investitorii străini persoane fizice din UE nu au avut posibilitatea de a achiziţiona teren arabil în România.
Experienţa trecutului a arătat însă că o bună parte din cei mai mari investitori străini în agricultura românească au fost cei instituţionali. Aceste grupuri au cumpărat terenuri arabile pe piaţa locală pentru a câştiga în viitor din diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare dar şi pentru a genera rulaje prin intermediul producţiilor agricole strânse în România.
Terenurile agricole din România sunt şi de 4-5 ori mai ieftine decât cele din Germania,Marea Britanie sau Olanda, acesta fiind principalul motiv pentru care investitorii străini s-au grăbit să preia suprafeţe pe piaţa locală.
Deşi nu are un impact ma
