Rolul medicilor de familie şi al ambulatoriilor de specialitate creşte odată cu introducerea noului pachet de servicii de bază, care ar putea să aibă loc în luna martie a anului 2014.
Astfel, structurile prespitaliceşti ar trebui să preia 30-40% din cazurile ce acum se realizează în cadrul spitalelor, ceea ce va permite reducerea costurilor în sistemul de sănătate.
Ministerul Sănătăţii a făcut publică ieri forma finală a legislaţiei cu privire la introducerea pachetului de servicii de bază, legislaţia care a fost dezbătută public în luna octombrie, şi care potrivit lui Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a primit acordul Comisiei Europene. Următorul pas este trimiterea către Guvern pentru aprobare.
Pentru prima dată în România, în această legislaţie apare termenul de “listă de aşteptare”, atunci când sunt definite criteriile de prioritate în baza cărora se face accesul la servicii.
Sunt definite patru criterii de prioritate (nivelul de prioritate zero sau urgent, nivelul de prioritate unu sau semiurgent, nivelul de prioritate doi sau intermediar şi nivelul de prioritate trei sau de rutină). Documentul arată că nivelul de prioritate doi şi nivelul de prioritate trei permit crerea listelor de aşteptare “respectând criteriile de urgenţă”.
MInisterul a stabilit un pachet minim de bază, ce va putea fi accesat de cele două milioane de persoane neasigurate şi în care sunt incluse urgenţele, consultaţiile de monitorizare a sarcinii şi planningul familial.
De cealaltă parte, persoanele asigurate au acces la un pachet de servicii de bază, mai cuprinzător. În România sunt 18 milioane de persoane asigurate, potrivit lui Nicolăescu (el citează informaţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate). Pachetul de bază include consultaţii de prevenţie, servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii la medicul de familie în fun
