Românii şi bulgarii au opinii împărţite înainte de deschiderea, la 1 ianuarie 2014, a pieţei muncii în ultimele ţări din Uniunea Europeană unde mai sunt valabile pentru ei aceste restricţii, scrie duminică într-un comentariu AFP.

'Nu voi pleca în Vest pentru a fi luat drept ţap ispăşitor', a mărturisit Gheorghi Dincev, un informatician bulgar care nu intenţionează să emigreze după ridicarea, la 1 ianuarie, a ultimelor restricţii pentru piaţa muncii din Europa pentru români şi bulgari.

Angajat de o companie străină la Sofia, bărbatul de aproximativ treizeci de ani nu visează la Europa de Vest unde, după cum a apreciat recent şeful diplomaţiei bulgare Kristian Vighenin, 'atitudinea xenofobă se concentrează pe bulgari şi pe români'.

Chiar dacă 'problema corupţiei este recurentă, chiar dacă educaţia este departe de a încuraja gândirea independentă şi sănătatea publică este deficitară', acest participant activ la protestele antiguvernamentale consideră că este important să rămână în Bulgaria 'pentru a pune presiune pe clasa politică'.

Asemeni lui, numeroşi români susţin că nu intenţionează să plece imediat după deschiderea pieţei muncii în ultimele nouă ţări în care aceste restricţii mai sunt încă valabile, printre care Marea Britanie, Franţa, Germania şi Olanda. 'Să facem o specializare în străinătate da, dar să lucrăm acolo nu. Mai ales când vedem discriminarea la care sunt supuşi românii în Franţa şi în alte ţări', au afirmat la unison trei studente la informatică, Simina, Florentina şi Maria, la ieşirea unei facultăţi din Bucureşti.

'Fluxurile se formează în funcţie de cererea de pe piaţa muncii. Cei care puteau să plece au făcut-o deja', a explicat Adriana Iorga, directoarea unei agenţii de forţă de muncă din Giurgiu, un oraş sărac din sudul ţării, potrivit AFP. O opinie împărtăşită şi de Mila Manc