Dumitru Bute, tatăl eroului Ion Bute, şi-a manifestat nemulţumirea legată de evoluţia socială și economică a României, la 24 de ani de la uciderea fiului său în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Autorităţile locale și membrii clasei politice din judeţul Suceava au comemorat Revoluţia din 1989 prin depuneri de coroane de flori la mormintele celor doi fălticeneni care și-au pierdut viața pentru apărarea idealurilor revoluționare, Ion Bute și Ionel Pascal.
Cu acest prilej, tatăl sublocotenentului Ion Bute, Constantin Bute, un părinte care și-a pierdut fiul când acesta avea doar 23 de ani ( n. 30.01.1966 – d. 24.12.1989). Dincolo de amărăciunea tatălui care și-a îngropat copilul, acesta este marcat de o altă durere, pricinuită de lipsa unei evoluții pozitive în ultimii 24 de ani de libertate și democrație obținută cu sânge.
”Băiatul terminase școla militară, lucra ca subofițer la Arad și pe 24 decembrie era în misiune. A fost împușcat de la o distanță mică, în cap. Pur și simplu mi-a executat fiul, cu sânge rece. Mult timp am încercat să aflu adevărul, vroiam să-l descopăr pe ucigașul copilului nostru. Să răspundă pentru crimele comise. Am ajuns până la președintele de atunci, Ion Iliescu, care mi-a spus că cel care a tras a fugit din țară imediat după evenimente, peste granița cu Ungaria. Durerea mai mare, acum, după 24 de ani de la lovitura de stat, este că moartea fiului meu și a celorlalți care și-au pierdut viața a fost în van. Au murit degeaba, nu s-a schimbat nimic în bine”, a spus, cu amărăciune, Dumitru Bute.
