Revoluţia română a fost un uriaş spectacol televizat în direct, în întreaga lume. Ore şi zile întregi de transmisii ale TVR au consacrat ca “staruri” politice şi mediatice figuri vechi în roluri inedite, sau figuri necunoscute. Cu toţii au intrat în “Galeria Revoluţiei”, acum 24 de ani.

În Decembrie 1989, România era ultima ţară din Europa în care comunismul încă rezista. Asupra regimului Ceauşescu era o uriaşă presiune internaţională, dar şi internă. Vocile dizidenţilor români – Doina Cornea, Radu Filipescu, Paul Goma, Mircea Dinescu – se auzeau tot mai tare.

Pe 16 decembrie, la Timişoara cădeau seceraţi de gloanţe primii oameni care s-au împotrivit regimului dictatorial. Şase zile mai târziu, la Bucureşti, din tulburările de stradă pătate cu sânge, pe ecranele televizoarelor îşi făceau intrarea în scenă primii actori ai Revoluţiei. Ironic, unul era chiar actor, Ion Caramitru. Alături de el, un scriitor: Mircea Dinescu, voce cunoscută în toată lumea. Ei au apărut la TVR, pe 22 decembrie, în jurul orei 12.50.

Cu o jumătate de oră înainte, cuplul dictatorial decolase, cu un elicopter, de pe clădirea fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român (PCR), actualul sediu al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Nu înainte de a-i adresa generalului Victor Athanasie Stăculescu celebrele vorbe: “Victoraş, ai grijă de copii!”

Primul dintre vedetele Revolutiei care a ajuns în curtea televiziunii publice a fost Mircea Dinescu. Avea 39 de ani. A ajuns la TVR pe un TAB, spunea el, la scurt timp după ce securiştii care îi supravegheau casa, îşi luaseră tălpăşiţa. Era un mare poet şi un cunoscut disident. În februarie 1989, dăduse un interviu cotidianului francez Libération în care ataca regimul Ceauşescu. A fost arestat la domiciliu.

După Revoluţie, a devenit preşedintele Uniunii Scriitorilor, între anii 1990 şi 1993. Apoi, a