Puţine sate din Bistriţa-Năsăud mai pot spune că respectă cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile specifice sărbătorilor. Printre cele mai deosebite datini străbune întâlnite în Bistriţa-Năsăud se numără mersul cu Steaua, Irozii sau Belciugarii.

Cei care vestesc primii Naşterea lui Hristos în Ajun de Crăciun sunt copiii mai mici, care îşi încep colindul cu urarea „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”. Colindul le este răsplătit cu mere, covrigi şi mai nou cu bani. Adulţii îşi încep colindul spre seară, la casa preotului din localitate şi continuă la ceilalţi oameni de vază din comunitate.

Gazdele trebuie să lase poartă deschisă, pentru a le sugera colindătorilor că sunt aşteptaţi şi că se bucură de oaspeţi.

Dacă mersul cu colindul este destul de comun în satele din Bistriţa-Năsăud, unele obiceiuri mai deosebite se mai întâlnesc doar la ansamblurile folclorice. Este şi cazul „mersului cu Irozii”, un obicei ce se spune că e vechi de 2000 de ani.

Cu Irozii merg din casă în casă grupuri a câte şapte tineri, fiecare reprezntând un personaj: Irod este îmbrăcat într-un costum roşu cu o coroană pe cap, preotul cu patrafir şi cruce, ciobanul cu bundă de oaie, iar craii au costume de diferite culori şi sunt înarmaţi cu săbii.

Practic mini-sceneta care este jucată în casa fiecărei gazde redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-l cinsti pe pruncul Iisus. Sceneta are şi un moment de luptă, în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile.

Gazdele îşi cinstesc colindătorii cu colac, sarmale şi ţuică

Un alt obicei păstrat încă în satele de pe Valea Ilvelor este reprezentat de „belciugarii”. Mai mulţi tineri se îmbracă în capre şi respectă cu sfinţenie indicaţiile „păstorului” lor care este şi cel care face urările gazdelor. Caprele sunt însoţite de urşi şi ursari, ca