Dobrogea este o zona aparte. Până nu demult, bisericile de aici nu aveau voie să fie construite mai înalte decât turnurile geamiilor turceşti, iar modernismul oraşelor precum Constanţa şi Mangalia au făcut ca vechile tradiţii să dispară repede.

Atunci când vine vorba de tradiţii şi obiceiuri păgâne de Crăciun, biserica a fost cea care le-a adoptat uşor-uşor şi a ajuns să le accepte şi chiar să le promoveze. Părintele Iulian Isbăşoiu de la Biserica Sfântul Ion din Constanţa este un atent observator al vechilor tradiţii. El a acceptat să discute despre felul în care s-au păstrat puţinele colinde din nordul Dobrogei şi cum au fost ele acceptate de către biserică.

"Noi nu putem să vorbim în Dobrogea despre creştinism decât dacă ne raportăm la Sfântul Andrei, care are şi el un colind al lui. De fapt anumite obiecte folosite de colindători îşi au originea în seară de Sfântul Andrei atunci când oamenii pe lângă grâul pe care-l pun la încolţit pun şi anumite ramuri de copaci, de pomi care înfloreau şi înverzeau până la Anul Nou şi erau folosite ca sorcovă. O mare parte din colinde, mai ales cele legate de obiceiuri cu măşti au origine păgână. S-au increştinat doar cele în legătură cu Crăciunul. Vorbim aici de colindatul autentic creştin. Există şi un colindat al Bisericii, şi preotul colindă casele, cu icoană. Este tot un colind. Biserica îşi trimite preotul să colinde cu naşterea Domnului. De fapt şi troparul care se cânta este o vestire. Şi colindele care vin sunt tot o vestire", mărturiseşte părintele Iulian Isbăşoiu.

Preotul constănţean constata cu amărăciune că în ultima perioadă, copiilor le este mult mai comod să spună câteva versiuri încropite, decât să cerceteze şi să spună un colind vechi, dobrogean.

Vremea colindelor din Dobrogea

Colindele încep în oraşele şi satele din Constanţa şi Tulcea cu o zi sau două înaint