Abia după explozia din luna octombrie de la depozitul de deșeuri periculoase și nepericuloase de pe fosta platformă ARO din Câmpulung Muscel autoritățile argeșene au trecut la verificarea tuturor depozitelor de acest fel din județ.

La capătul controlului făcut în noiembrie, concluziile sunt devastatoare. În baza de date a Agenției pentru Protecția Mediului Argeș au fost găsiți 87 de operatori înregistrați cu astfel de activități în județ. Dintre aceștia, 50 mai erau în funcțiune la ora controlului. Iată câteva concluzii alarmante:

-cu o singură excepție, toate depozitele de deșeuri toxice din Argeș nu au acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor

-halele de depozitare sunt, în general, construcții vechi: grajduri pentru animale, hale pentru construcția de mașini sau de reparații și întreținere de tractore ori hale pentru depozitarea de materiale de construcții

-în unele cazuri, deșeurile erau stocate temporar la o distanță mai mică de 1.000 de metri de zonele de locuit

-deșeurile erau stocate temporar absolut la întâmplare, ca de exemplu chiar în incinta unei ferme de vaci, lângă puncte de transformare a energiei electrice, în hala de cereale sau chiar în curtea unei case

-din cauza largheței cu care s-au dat autorizațiile de funcționare, cei mai importanți 8 operatori din domeniu care au depozite de deșeuri toxice în Argeș provin din alte județe sau chiar din străinătate, având aici puncte de lucru (de exemplu, o firmă din Piatra Neamț are depozit de deșeuri în comuna Stâlpeni, iar o alta din Belgia – în comuna Oarja, iar depozitul care a luat foc în octombrie în Câmpulung Muscel, vă amintim, îi aparține unei societăți din Iași).

Abia după explozia din luna octombrie de la depozitul de deșeuri periculoase și nepericuloase de pe fosta platformă ARO din Câmpulung Muscel autoritățile argeșene au trecut la ver