Aproape toate alimentele ambalate au astăzi, pe etichetă, numărul de calorii la 100 de grame. De altfel, majoritatea celor care ţin diete calculează numărul de calorii ca să slăbească. Dar toate aceste informaţii sunt, de fapt, departe de a fi exacte, fiindcă nu iau în calcul sumedenia de variabile ale complexităţii procesului de digestie, susţin specialiştii.

Mâncarea este, de fapt, energie pentru buna funcţionare a organismului. În secolul al XIX-lea, chimistul american Wilbur Atwater a oferit primele măsurători ale energiei pe care ne-o oferă mâncarea, calculând numărul mediu de calorii din grăsimi, proteine şi carbohidraţi. Astăzi încă mai folosim valorile medii obţinute de el.

Totuşi, biologul Rob Dunn subliniază într-un articol special despre caloriile din alimente publicat în revista „Scientific American“ că nu există conceptul de aliment mediu (ca dimensiuni, conţinut, proprietăţi) sau de persoană medie (ca statură, digestie etc.).

Numărul de calorii pe care noi le extragem din mâncare depinde de foarte mulţi factori: de biologia speciei pe care o mâncăm, de cum gătim şi procesăm mâncarea şi chiar de variatele comunităţi de bacterii care trăiesc în intestinul fiecăruia dintre noi. Numărătorile standard de calorii nu iau în considerare niciunul dintre aceşti factori. Aşadar, rezultatele sunt uşor inexacte, în cel mai bun caz, dar de cele mai multe ori sunt chiar derutante, se arată în articolul din „Scientific American“.

Broccoli fiert are mai multe calorii decât cel proaspăt

Să ne gândim, de exemplu, la diferenţa dintre a mânca fructe şi legume. Fructele sunt, de regulă, moi şi dulci, pentru că au evoluat în aşa fel încât să atragă animalele înfometate care ajută, la rândul lor, la împrăştierea seminţelor acelor plante. Prin comparaţie, tulpinile, frunzele şi rădăcinile, pe care le numim adeseori legume, sunt tari şi fibro