În ziua de 31 decembrie, ultima zi a anului, tinerii din comuna gălăţeană Brăhăşeşti colindă pe la casele gospodarilor. Ei poartă măşti confecţionate din boabe de fasole, din paie, lână şi frunze uscate de „păpuşoaie”. Obieceiul, vechi de peste 100 de ani, este pe cale de dispariţie.

În ultima zi a lunii decembrie, încă de la ora cinci de dimineaţă flăcăii se adună la casa cămăraşului (şeful cetei). După ce sunt cinstiţi de către acesta, pleacă cu plugul mare din casă în casă - arnăuţi îmbrăcaţi în costume naţionale şi mascaţi („urâţi”) – cu măşti din pânză de sac, pene, boabe de fasole, cojoace îmbrăcate pe dos, în picioare opinci, cu veşcă din coajă de tei în jurul brâului, de care sunt atârnate tălăncile.

Ajunşi la poarta gospodarului, sună din corn pentru a prevesti venirea „Plugului mare”, intră în curte, iar muzica începe să cânte. Flăcăii joacă o sârbă şi invită fata gospodarului la joc. După ce joacă fata, flăcăii opresc muzica şi încep plugul, după care sunt omeniţi de gazdă, după cum e datina.

Se merge cu plugul până în jurul orelor opt – zece seara, când ajung la ultimul gospodar din sat. Fetele de măritat pregătesc fiecare câte un colac frumos şi îl oferă flăcăilor, care vin apoi, de Sfântul Vasile, cu semănatul. Aceştia întâmpină gazdele cu „Sănătatea Anului Nou” şi primeau ca răspuns „Şi la anul cu sănătate”. În aceeaşi zi, la ora prânzului se organizează horă, leagăn, iar seara bal. Pentru a fi primită în horă fiecare fată trebuie să contribuie cu o baniţă de porumb – ca plată pentru împăcarea muzicanţilor; în caz contrar risca să fie scoasă din horă.

„Obieceiul datează, din calculele noastre de acum aproape 100 de ani, dar cu siguranţă el este mai vechi. Din păcate, acest ritual nu se mai prezintă complet, aşa cum se făcea acum câteva zeci de ani. Mai este o trupă de mascaţi care merge pe la diverse festivaluri folclorice, înce