Din mai multe motive. Exista, in primul rand, o analogie care se poate face intre modul in care cele doua economii au trecut la capitalism. In al doilea rand, pentru ca si in Federatia Rusa, si in Romania s-au format oligarhi. Si oligarhii. Iar acestea s-au aflat in stransa legatura cu cei mai importanti oameni politici. Si la Moscova, si la Bucuresti a existat practica utilizarii justitiei pentru anihilarea adversarilor politici, dar si in scopul pedepsirii oamenilor de afaceri care refuzau sa cotizeze in beneficiul puterii si implicit a atentionarii celorlalti. Iar practica cramponarii de putere o intalnim atat in Federatia Rusa, cat si in Romania. Faptul ca Romania face parte din UE, in timp ce Federatia Rusa nu, ci este doar un partener UE, nu schimba esenta lucrurilor. Deci avem de invatat din cazul Hodorkovski.

Scenariul Hodorkovski nu ar trebui sa constituie o necunoscuta pentru noi. Mihail Hodorkovski, extrem de tanar fiind, a avut o ascensiune fulminanta. Dar, daca stam bine sa ne gandim, comuna pentru multe cariere de acest fel din Federatia Rusa sau din Romania. El a creat o banca. Cu banii depusi de cetateni sau de societati comerciale de stat pe care le-a atras in afacere, garantandu-le dobanzi mai mari, Mihail Hodorkovski a initiat o serie intreaga de achizitii. Facute pe calea unor privatizari. Un mod cat se poate de normal din perspectiva experimentului, unic in lume, al treceri de la socialism la capitalism, de a-ti construi o afacere.

Si ce afacere? Mihail Hodorkovski a tintit cat mai sus posibil. A pus mana pe imperiul energentic Yukos. A devenit astfel unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii. Dar fara apucaturile pe care le au cei mai multi dintre profitorii tranzitiei care s-au imbogatit peste noapte, initiind o forma de capitalism salbatic si, deseori, in contradictie cu legile statului. Tanarul magnat rus a devenit unul dintre