A IV-a ediţie a Simpozionului literar „Poeţi ai nemuririi noastre” – Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru şi Adrian Păunescu – şi-a consumat magistral ghemul, sâmbătă, 21 decembrie a.c., la Dumbrăveni, prin grija primarului Ioan Pavăl şi a secretarului Mihai Chiriac.
Cei doi, aceiaşi necondiţionat iubitori de cultură, au adunat sub cupola generoasei manifestări academicieni de talia unui Mihai Cimpoi, Vasile Bahnaru, Nicolae Dabija, din Basarabia, Vasile Tărâţeanu, din nordul Bucovinei, ori eminescologi redutabili ca bucureşteanul Nicolae Georgescu şi câmpulungeanul nostru Ion Filipciuc. Ca să nu mai vorbim de poeţi din fibra românismului autentic, gen Ion Cozmei, Viorel Dinescu sau Mihai Vicol.
Simpozionul a prilejuit, cum era de aşteptat, lansarea celui de-al 4-lea număr al revistei „Poeţi ai nemuririi noastre”, editată, ca şi până acum, sub egida comunei Dumbrăveni, şi care reuneşte, pe parcursul a 110 pagini, condeie de top ale spaţiului literar şi nu numai.
Printre invitaţii de onoare s-au numărat primăriţa din Mahala, nordul Bucovinei, Elena Nandriş, cea care arborează dulce ostentativ, de vreo 7 ani, de când a devenit edil-şef al comunei, un tricolor (ce conţine stema comunei, coroana lui Ştefan cel Mare, zimbrul moldav şi culoarea verde a Bucovinei) în faţa instituţiei ce o conduce, atrăgându-şi, odată cu respectul românilor de pretutindeni, consecinţa antipatiei autorităţilor ucrainene. „E un steag care conţine culorile roşu, galben şi albastru. Galben şi albastru sunt culorile Ucrainei, atunci de ce atâta supărare? Bineînţeles, avem arborat, potrivit legii, şi steagul Ucrainei, bicolorul albastru-galben, aşa că nu văd de ce s-ar supăra cineva. Suntem o comună de români, să zicem că două procente ar fi etnici ucraineni” ne-a declarat primăriţa din Mahala.
O surpriză binevenită a constituit-o prezenţa câtorva membre ale
