Prin tradiţie, intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou e un răstimp al bilanţurilor. Cel al anului politic românesc e, de această dată, deosebit de alarmant. Prin tradiţie, intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou e un răstimp al bilanţurilor.
Mai mult decât protestele de stradă i-a pus pecetea marţea neagră de la începutul lunii decembrie. Îngrijorătoare nu e, în context, doar ticăloşia politicienilor aflaţi la putere care, în cea mai pustiitoare zi a parlamentarismului românesc, au încercat să întoarcă roata istoriei.
Extrem de periculoase sunt şi dezinformarea, diversiunile şi propaganda care alimentează o tendinţă de masificare a cetăţenilor, spre a-i determina să abandoneze de bunăvoie jocul democratic.
Scopul schimbărilor operate în marţea neagră
În special, deputaţii majorităţii conduse de liderii USL au căutat efectiv, printr-un vot nocturn şi clandestin, să transforme democraţia românească in statu nascendi, o democraţie oricum foarte precară, într-o combinaţie de stat autoritar, mafiot, feudal şi oligarhic.
Sustrăgându-se controlului justiţiei, ale cărei instituţii s-au văzut vidate de putere, aceşti inşi cocoţaţi în vârful politicii dâmboviţene atentaseră nu doar la Codul Penal, ci şi la principiile sacrosancte ale celei mai elementare echităţi, constituindu-se într-o elită intangibilă, situată deasupra legilor.
La un an de la validarea lor, prin alegeri, la cârmă, sute de parlamentari ajunşi în Parlament în special în baza opoziţiei lor faţă de opţiunile economice ale guvernului precedent, de centru-dreapta, şi a apartenenţei lor la stânga USL-istă, reîmpărţiseră prin lege societatea românească.
Elita, deţinând întreaga putere a decis să se despartă de prostimea de „rumâni”, de oameni prevăzuţi a decădea din calitatea de cetăţeni liberi şi a fi transformaţi pe viitor cu precădere într-un soi de „vecini”, de şerbi, de r
