Brașovul este unul dintre cele mai bogate județe în tradiții cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Jocul cetei de feciori – în prima zi a sãrbãtorii Naşterii Domnului, cetaşii merg la bisericã îmbrãcaţi în costum naţional, unde îi colindã pe credincioşii veniţi la slujbã. A doua zi de Craciun ceata face joc. Ceata inițiază fetele la joc. Feciorii sunt datori, după obicei, să joace toate fetele care vin, după cum o fată intrată în joc e datoare să joace tot timpul anului cu oricare fecior ar chema-o.

Irozii – este un obicei popular, dar în acelaşi timp este şi o piesã de teatru în care este simbolizatã venirea crailor de la Rãsãrit care sunt cãlãuziţi de o stea, la locul Naşterii Domnului. Piesa de teatru este pusã în scenã în cea mai mare parte în biserici. Actorii sunt copiii, care au diferite roluri. Unul este împãratul Irod, alţi trei copii sunt magii, unul este ciobanul, iar alt copil este un ostaş.

Sorcova-un alt obicei pãstrat tot de copii, cu ocazia întâmpinãrii Anului Nou. Sorcova este purtatã de obicei de cãtre un bãiat, iar gazdelor li se adreseazã urãri de sãnãtate, belşug şi prosperitate.

Capra – reprezentată în colinde, este o zeiță în ipostază zoomorfă, substituită de masca cu același nume care joacă și se distrează în anturajul său divin, format din ceata de feciori. Ea moare și renaște în ceremonialul colindatului de Crăciun. „Capra” se întâlnește în aproape toată zona Brașovului. La fel, cerbul, care, ca și substitut al zeului solar, apare în obiceiul numit zonal Bourita, Cerb, Brezaie. În zona Tohanului există și o colindă a „Leului”. Tot în jurul Brașovului se mai merge la colindat și cu „Ursul”, animalul-rege al munților.

Colindatul cetei de feciori în casa fetelor – În seara de Sf.Nicolae se alege „tistia”. Tistia reprezintă conducătorii cetei de feciori. Aceasta este formată din : „Judele mare” conducătorul „suprem“, „