A venit Crăciunul. E timp de Sărbatoare, de colinde, e timpul cozonacilor făcuţi de bunica. Fiecare își amintește cu nostalgie de vremurile de sărbătoare, când casa este plină de colinde, iar sufletul de bucurie și împlinire. Tradiția Crăciunului rămâne ca o flacără aprinsă în sufletul fiecăruia dintre noi, fie că suntem copii, adulți sau bunici.

Tanti Maria din Chinteni are peste 80 de ani, dar şi acum când vorbește de Crăciun, fața i se înseninează. Tradițiile de altă dată o fac să vorbească despre Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului, cu emoții.

"Veneau colindătorii, umblau tinerii cu ceterașul și le dam colac, jinars și unde erau neveste tinere și fete tinere era joc în ziua de Crăciun, a doua zi şi a treia zi", spune tanti Maria.

Tanti Lenunța își amintește şi ea cu drag de bradul pe care îl îmodobea odinioară. Nu existau globuri sau beteală, iar de instalație nici vorbă. Bradul împodobit de ea, era unul tradițional.

"Atunci le zicea bomboane de pom, dar le zicea în ungureşte. Atunci așa știau. Globuri nu se puneau, se punea hârtie creponată, cu vată. Mai erau lumânări, așa, cu suport. Se prindeau pe brad. No, se mai aprindea câteodată bradul, era cu peripeții, dar a fost frumos", spune tanti Lenuţa.

Colindatul, care acum e un obicei tradițional, odinioară era un fapt firesc. Cetele de copii umblau prin tot satul și urau oamenilor numai de bine.

"Când eram mică mergeam la colindat cu streicuța, ne dădeau câte un măruț, două nucuțe și ne părea bine. acum trebuie să le dai bani", spune tanti Maria.

Colindele erau cântate din suflet de cetele de tineri. Ba mai mult, nea Alexandru nu a uitat nici acum versurile colindelor specifice zonei sale.

"Acest praznic luminat, noi cu drag l-am așteptat/ S-auzim îngerii cântând și craii călătorind/ Îngerii dau veste bună la tot omul împreună/ Să fii gazdă sănătos/ Să ne dai colac frumos