Vrânceanul autentic, cel din vechiul ţinut Putna (Ţara Vrancei de astăzi) sau de pe Valea Şuşiţei şi a Râmnei, este păstrătorul tradiţiilor şi obiceiurilor de veacuri.
Vrâncenii sunt răzeşi autentici
Vrâncenii sunt oameni îndârjiţi asupra conservării tradiţiei neamului său, încât se luptă ca nişte răzeşi adevăraţi pentru ceea este al lor, demni de darurile lui Ştefan cel Mare. Despre ei se găsesc numeroase informaţii în arhive, în scrierile lui Cantemir, studii sociologice (Henri Stahl, Dimitrie Gusti), în studii etnografice, de folclor şi culturale, geografice, mai vechi sau mai noi, în numeroase teze de doctorat.
Au reuşit să se lupte cu boierii ce doreau să le fure pământurile, au reuşit să câştige parţial lupta cu colectivizarea, dar nu au avut suficientă putere să stea mereu în calea jefuitorilor de păduri.
În schimb, nu au renunţat niciodată să-şi promoveze patrimoniul cultural şi, la toate târgurile şi festivalurile de tradiţie şi folclor contemporane, poţi întâlni cel puţin un meşter vrâncean: de măşti tradiţionale, fierar, dogar, sculptor în lemn, buciumaş, cimpoier, femei artiste în meşteşugul ţesutului, cusutului cu arnică ş.a.
Majoritatea meşterilor ştiu a cânta din fluier, ocarină, bucium, caval, cimpoi, bat toba cu măiestrie şi poartă costumele tradiţionale, chiar şi în zile obişnuite, dar mai ales duminica şi la zile de sărbatoare.
Costumul popular se transmite din generaţie în generaţie, se poartă pe categorii de vârstă, iar bluza tradiţională vrânceană nu are voie să lipsească din nicio casă vrânceană.
Ar fi bine să-ţi faci un prieten vrâncean, indiferent de vârsta pe care o are
Pentru că satele vrâncene sunt împrăştiate pe văi, iar unităţile de cazare de tip pensiune turistică sunt concentrate doar într-o singură comună (Tulnici), ar fi păcat să ratezi sărbătorile doar din cauza aceasta. Aşa că,