Creştinii din întreaga lume sărbătoresc Naşterea după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Gândurile noastre, ale tuturor, pornesc pe calea sfintelor amintiri şi poposesc lângă ieslea din Betleem, pentru a întâmpina pe Fiul lui Dumnezeu şi pentru a primi în inimi harul aceluia, care, din dragoste de oameni, a coborât din înălţimile slavei dumnezeieşti şi, prin lucrarea Duhului Sfânt, a luat chip de om din Preacurata Fecioară Maria.

Marea sărbătoare a Naşterii Domnului ne umple sufletele de lumină şi de bucurie pentru dragostea cea necuprinsă a lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, Care a trimis pe Fiul Său în lume, pentru a aduce viaţa cea adevărată şi mântuirea cea mult dorită. Prezenţa Lui pe pământ străluceşte ca o lumină pentru cei ce locuiau „în umbra morţii” (Luca 1, 79), înmulţind bucuria de a trăi şi de a intensifica iubirea şi credinţa noastră.

Dreptmăritori creştini,

Bunul Dumnezeu, cel ce a creat pe om şi întregul univers, este Tatăl nostru, al tuturor. Prin Iisus Hristos Mântuitorul ştim că Dumnezeu Tatăl îşi arată iubirea Lui nemărginită pentru oameni, căci Fiul Său a luat trup omenesc şi S-a făcut întru toate asemenea nouă, dându-Şi viaţa Lui fără prihană pentru răscumpărarea noastră din robia celui rău. Praznicul de astăzi pune început lucrării de înnoire a lumii prin har. Prin Iisus Hristos – Omul, Dumnezeu coboară în interiorul lumii, astfel ca lumea să se poată reînnoi după chipul lui Dumnezeu, căci venirea pe pământ a Mântuitorului înseamnă ridicarea omului pe culmile desăvârşirii morale. Prin El se realizează comuniunea dintre cer şi pământ.

Datorită iubirii dumnezeieşti pentru oameni, aceştia sunt chemaţi să conlucreze la zidirea spirituală a lumii. Venirea lui Hristos pe pământ este o dovadă a iubirii lui Dumnezeu pentru lume, precum este scris: „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiu