Traditiile de sarbatoarea Craciunului sunt printre cele mai frumoase din an si, desi cu totii pastram macar o parte din ele, putini cunoastem de fapt originea si rolul lor.
Etnologul Daniela Busuioc a explicat pentru Ziare.com de ce impodobim bradul de Craciun, a vorbit despre traditia colindatului si a istorisit legenda lui Mos Craciun.
Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu Postul Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada.
De ce tinem post inainte de sarbatoarea Craciunului
Postul Craciunului este un paradox, in felul sau, un post de bucurie, desi in traditia crestina postul inseamna pocainta. Postul Craciunului este usor de tinut si neindreptat catre pocainta, cu toate acestea insa, el simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea Mantuitorului.
"Pentru comunitatea de pana la inceputul secolului al XX-lea din Romania, perioada sarbatorilor era un timp al sezatorilor, intrucat, in noptile lungi de iarna, era vreme destula pentru lucru de mana, dar si pentru distractii. Era un moment bun in care flacaii se cunosteau cu fetele, ca sa se casatoreasca dupa Boboteaza", a declarat etnologul Daniela Busuioc, pentru Ziare.com.
Supertitiile din ziua de Ajun
Ziua de Ajun, pe langa faptul ca, in trecut, femeile tineau in aceasta zi post aspru si mancau numai seara prune uscate sau poame fierte, ziua dinainte de Craciun era marcata de tot soiul de superstitii.
"Cand se matura, seara, gunoiul nu se da afara, pentru ca oamenii sa nu aiba suparari si pagube la vite. Cosurile se curata si funinginea se arunca in vie, ca sa incarce via cu struguri. Gainilor li se dadea sa manance din sita, ca sa oua