Sărbătorile de iarnă au un farmec aparte în satele din Mărginimea Sibiului, unde localnicii păstrează tradiţii vechi de sute de ani, devenite, prin publicitatea din ultimul timp, atracţie turistică.

Feciorii - tineri necăsătoriţi - se adună încă în aşa-numitele "cete ale junilor" și, începând de la Sfântul Nicolae colindele, având câte una aparte pentru preot şi pentru fete. Tradiţia spune că o ceată se constituie de la Sfântul Nicolae şi se împrăştie după Bobotează sau după Sfântul Ion, feciorii din ceată fiind "responsabili cu bunul mers al sărbătorilor de iarnă", se arată într-un reportaj realizat de Mediafax.

Muzeograful Carmina Maior de la Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu a studiat ani la rând obiceiul cetelor de juni din Mărginimea Sibiului şi tradiţiile de sărbători din judeţ şi spune că, deşi în multe zone numărul tinerilor s-a redus drastic, cei care încă mai sunt în sat se adună în continuare la ceată. Chiar şi cei plecaţi în timpul anului revin în sat pe durata sărbătorilor de iarnă şi se alătură cetei.

"Ceata junilor sau butea junilor, cum se mai numeşte în unele locuri, este o tradiţie care încă se păstrează. Ceata se constituie de Sfântul Nicolae, atunci când sunt colindaţi toţi care se numesc Nicolae. Colindătorii primesc vin, lemne, mâncare. Apoi ceata îşi găseşte o gazdă - în ultimii ani primăriile sprijină aceste cete şi le oferă căminele culturale - şi aici se întrunesc, seară de seară, pentru a repeta colindele până în seara de Ajun. Sunt localităţi însă în care nu se adună decât cu câteva zile înainte de Crăciun, pentru că, de fapt, ei toţi ştiu colindele", explică muzeograful Carmina Maior, citată de Mediafax.

Fiecare ceată are un jude - conducător, unul sau două ajutoare ale acestuia, un chelar - un tânăr care păstrează băutura şi mâncarea care se adună, după care vin membrii de rând.

Primii colindaț