BNR şi Ministerul Finanţelor au rambursat până în 2013 doar un sfert din împrumutul record contractat în primăvara anului 2009 de la FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM). Cumulat, BNR şi Ministerul Finanţelor au luat efectiv de la FMI, CE şi BM 17,9 mld. euro şi au de dat înapoi 21 mld. euro.
În 2013, România a trebuit să ramburseze 5 mld. euro din împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare. Din factura totală de 21 mld. euro (rate, dobânzi şi comisioane), banca centrală şi Finanţele au achitat până acum un sfert. Când va termina de rambursat împrumutul către FMI, UE şi BM, dobânzile totale plătite de România vor totaliza mai mult de 2,7 mld. euro.
La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total, restul mergând la BNR. Banca centrală rambursează împrumutul FMI din rezerva valutară, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.
Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 8,6 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii zece ani.
Finanţele plătiseră până la jumătatea anului 1,23 mld. euro din creditul extern, din care 700 mil. euro au reprezentat numai dobânzile şi comisioanele (aproape 60%). Alte 4 mld. euro au fost achitate de BNR, incluzând dobânzi de peste 900 mil. euro, potrivit datelor BNR.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei
