Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sărbătorilor de iarnă este Moş Crăciun. Potrivit unei legende, acesta a apărut în secolul al XIX-lea, în forma în care îl cunoaştem cu toţii. Legenda spune că Moș Crăciun era un om bogat dar fără suflet. Soția sa, Crăciuneasa, o primeşte în gazdă pe Fecioara Maria, fără acordul acestuia, oferindu-i adăpost în grajd. Aflând acest lucru, Crăciun se înfurie şi îi taie mâinile, însă Maica Domnului i le lipeşte la loc. Minunea îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că nevasta sa a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din trunchiuri de brad în curte şi joacă o horă cu toate slugile lui. După joc, Crăciun împarte Sfintei familii daruri păstoreşti: lapte, caş, urdă, smântână. De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care aduce de ziua naşterii lui Iisus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi în staul noului Mesia. Cântecele de bucurie adresate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colindele de Crăciun. Scrierile religioase spun că Mos Crăciun își are originile, de fapt, în vechiul episcop al Bisericii, Sfântul Nicolae. El s-a născut în secolul al treilea, în jurul anului 270, în satul Patara din Turcia și a fost ridicat la grad de sfânt pentru că dădea în secret bani celor saraci. Prima apariție pe hârtie a lui Moș Crăciun are loc în 1860, când cotidianul american Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într-un costum roşu, ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, emigrantul german Thomas Nast, desenator şi caricaturist al ziarului, va ilustra prin sute de desene toate aspectele legendei lui Moş Crăciun şi va da mitului principalele sale caracteristici vizuale. În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campa