Peste puţin timp, anul 2013 se încheie într-un nor de incertitudini pentru Asia. China a instituit unilateral o zonă maritimă de securitate ce irită aliaţii SUA din zonă. Coreea de Nord întăreşte capacitatea de luptă a forţelor sale armate. Forţele aeriene şi cele navale din statele asiatice sunt şi vor fi dotate cu avioane şi nave de luptă moderne, ca pentru o viitoare confruntare militară de anvergură. Quo vadis, Asia?
Am invitat la un dialog, pe acest subiect, pe autorul cărţii "Al Treilea Război Mondial", generalul Alexandru Grumaz, ex-diplomat român la Shanghai.
OPŢIUNILE DIPLOMATICE SE TOPESC CÂND DISCREŢIA DISPARE
- A schimbat radical politica externă americană John Kerry, în anul 2013, după ce a preluat mandatul de la Hillary Diane Rodham Clinton, lăudată public, de preşedintele Barack Obama, pentru modul cum a condus Departamentul de Stat?
- Barak Obama spunea într-un discurs adresându-se cetăţenilor americani:
Globalizarea face ca economia şi securitatea noastră să fie captive evenimentelor de pe cealaltă parte a lumii. Nici o altă naţiune de pe pământ, decât a noastră, nu are o capacitate mai mare de a modela acest sistem global, sau de a construi un consens în jurul unui nou set de reguli internaţionale, care să extindă zonele de libertate, securitate personală şi bunăstarea economică. Vă place sau nu, dacă vrem să facem America mai sigură, va trebui să facem lumea mai sigură.
Americanii au propriul interes naţional, pe care-l urmăresc indiferent de cine ocupă poziţia de secretar de stat. Metodele sunt diferite, interesele sunt aceleaşi.
În viziunea unor oficiali americani acestea ar trebui să includă 5 priorităţi:
1. prezervarea supremaţiei militare a SUA, asigurând tot ceea ce este necesar pentru a evita un război, şi, dacă prevenirea eşuează, să se angajeze lupta pentru apărarea intereselor americane; @