Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumătatea secolului al XIX-lea de la țările germanice. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnifică bogăția și cunoașterea, ca și pomul sacru din Grădina Edenului. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atât în mediul rural, cât și urban, odată cu așteptarea în seara de Ajun a lui Moș Crăciun. Înainte de Crăciun, preotul umblă cu icoana care înfățișază scena nașterii Mântuitorului, pentru a vesti venirea pe lume a Mântuitorului. Aceasta este o practică extrem de veche. În unele regiuni, în ajunul Crăciunului, gospodarii își strâng de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat cu împrumut. În alte locuri, în ajun nu se împrumută nimic pentru că există credința că cei care iau cu împrumut vor avea noroc la hoții în anul viitor. De asemenea, tradiția spune că cei care dau lucruri din casă alungă norocul din cămin. În unele sate, în vasul în care se spală familia, se pun nuci, pentru ca oamenii să fie sănătoși peste an. Un alt obicei practicat în Ajun îl reprezintă colindatul. Colindele sunt cântece tradiționale formate din urări de bine și belșug pentru toți cei ce le ascultă. În ziua de Crăciun, colindele revin, cetele de colindători cântând “Steaua”. Prin acest colind, ei anunță venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos. Sunt zone în țară unde tradiția Crăciunului încă se păstrează cu sfințenie și se transmite nealterată, din generație în generație. Autor: Raluca Damian

Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumătatea secolului al XIX-lea de la țările germanice. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit se