Cel care avea să ajungă primul domn al Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului, Mihai Viteazul, şi-a petrecut Sărbătorile de Crăciun din anii 1596 şi 1599, în Cetatea Bălgradului(Alba Iulia). Pe lângă participarea la banchete şi serbări, a urzit şi planuri de încuscrire cu cancelarul de la curtea Principelui.

Până să ajungă domn al celor trei Ţări româneşti, Mihai Viteazul a trebuit să treacă de două ori prin Alba Iulia.

Prima vizită a fost în 1592, ca fugar, după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei, la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti. Cronicarul Szamosközy ne relatează o întâmplare hazlie: „boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund (Báthory-n.r.) timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile“, se spune în lucrarea lui Ioan Crăciun, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români (1566-1608)“.

Şi-a petrecut Crăciunul 1596 la curtea Principelui Transilvaniei

Patru ani mai târziu, îl regăsim tot la Alba Iulia, dar cu o altă titulatură, de învingător în cunoscuta bătălie cu turcii de la Călugăreni. La sfârşitul anului 1596, Mihai Viteazul se afla la Alba Iulia ca „un voievod cu drepturi suverane”, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria lui Mihai Viteazul“. Cronicarii vremii consemnau că „Mihai Viteazul a asistat alături de Sigismund Báthory la slujbele de Crăciun din marea Catedrală romano-catolică din Cetate“.

„În cinstea lui s-au dat banchete, serbări şi s-au tras salve de archebuze(n.r.arme de foc, asemănătoare cu puşca). A primit daruri scumpe, precum şi domeniul şi castelul de la Buia, drept răsplată pentru meritele sale şi loc de refugiu în cazul în care turcii ar invada Ţara Românească“, mai consemna cronicarul amintit mai sus.

Responsabil de protocolu