Cel care avea să ajungă primul domn al Moldovei, Țării Românești și Ardealului, Mihai Viteazul și-a petrecut Sărbătorile de Crăciun din anii 1596 și 1599, în Cetatea Bălgradului (Alba Iulia). Pe lângă participarea la banchete și serbări, a urzit și planuri de încuscrire cu cancelarul de la curtea Principelui.
Până să ajungă domn al celor trei Țări românești, Mihai Viteazul a trebuit să treacă de două ori prin Alba Iulia.
Prima vizită a fost în 1592, ca fugar, după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei, la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Țării Româneşti. Cronicarul Szamosközy ne relatează o întâmplare hazlie: „boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund (Báthory-n.r.) timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile“, se spune în lucrarea lui Ioan Crăciun, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români (1566-1608)“.
Și-a petrecut Crăciunul 1596 la curtea Principelui Transilvaniei
Patru ani mai târziu, îl regăsim tot la Alba Iulia, dar cu o altă titulatură, de învingător în cunoscuta bătălie cu turcii de la Călugăreni. La sfârşitul anului 1596, Mihai Viteazul se afla la Alba Iulia ca „un voievod cu drepturi suverane”, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria lui Mihai Viteazul“. Cronicarii vremii consemnau că „Mihai Viteazul a asistat alături de Sigismund Báthory la slujbele de Crăciun din marea Catedrală romano-catolică din Cetate“.
„În cinstea lui s-au dat banchete, serbări şi s-au tras salve de archebuze(n.r.arme de foc, asemănătoare cu pușca). A primit daruri scumpe, precum şi domeniul şi castelul de la Buia, drept răsplată pentru meritele sale şi loc de refugiu în cazul în care turcii ar invada Țara Românească“, mai consemna cronicarul amintit mai sus.
Responsabil de protocolul de primire și caz