Curaj, voinţă, dăruire, viaţă, dorinţă, seriozitate şi spirit de echipă. Sunt cuvintele care îi definesc zi de zi pe mulţi dintre cei care salvează vieţi, fără a fi medici. Sunt oamenii de la 112 – paramedici, salvatori, pompieri, alpinişti sau scafandri.
Accidente, incendii, diferite boli, oameni blocaţi, la înălţime, la adâncime sau în diverse locuri, sunt cele mai frecvente situaţii atunci când mulţi dintre noi sunăm la 112. La capătul celălalt al firului ne răspunde o voce de femeie care, în funcţie de nevoile noastre, face legătura rapid la un dispecer care trimite echipele de salvare - paramedici, pomipieri, alpinişti sau scafandri. Cel mai adesea anonimi, numiţi generic salvatori.
Gândul i-a cunoscut pe trei dintre ei şi, de Crăciun, vă spunem poveştile lor.
"Bună ziua, suntem SMURD-ul. Spuneţi, vă rog, ce urgenţă aveţi? (dispecer)
- Lângă Administraţia Financiară Sector 3...Un băiat o bate rău pe o fată!
- Am înţeles, am să vă fac legătura cu Poliţia şi vă trimit şi o ambulanţă" (dispecer).
Aceasta este unul dintre sutele de apeluri de urgenţă care se aud în Dispeceratul 112 Pompieri şi SMURD. La urgenţa de mai sus a răspuns Bogdan Morman, plutonier major. El este unul dintre cei şapte dispeceri pe care i-am întâlnit în urmă cu câteva ore în timp ce prelua telefonic cazurile de urgenţă apelate la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti.
Are 42 de ani şi, din 2008, face parte din echipa ISU Bucureşti, unde lucrează 24 de ore cu 72 de ore libere. Din 2008 şi până în prezent, Bogdan Morman duce la capăt circa 100 de cazuri în fiecare tură de 24 de ore. Apelurile la care răspunde sunt, însă, mult mai multe - 300 -400, potrivit estimărilor lui, fiind false sau nenecesitând intervenţie.
Mediafax Foto: Marius Dumbrăveanu
A vorbit la telefon cu ea 40 de minute, până a ajuns ambulanţa @
