Companiile germane listate la bursă ar putea fi obligate ca până la finalul anului 2016 să aibă consilii de supraveghere formate în proporţie de 30% din femei, potrivit unei iniţiative a guvernului german. În prezent, ponderea femeilor care ocupă o poziţie în consiliul de supraveghere al unei companii din Germania este sub 5%, scrie The Wall Street Journal.

Unele ţări din Uniunea Europeană au adoptat însă o astfel de iniţiativă cu mulţi ani în urmă. Norvegia a stabilit ca boardurile companiilor listate la bursă să fie compuse în proporţie de 40% din femei, pe motiv că stimularea creşterii puterii acestora nu afectează negativ nici organizaţia, nici economia.

De altfel, şi studiile indică faptul că o astfel de iniţiativă este asociată cu îmbunătăţiri ale rezultatelor companiilor. Spre exemplu, o analiză realizată în 2007 de firma de consultanţă McKinsey în rândul corporaţiilor din Europa a arătat că organizaţiile care aveau cel puţin trei femei în comitetele de conducere au înregistrat profituri operaţionale mai mari şi o rentabilitate a capitalului mai bună decât a celor care aveau o conducere dominată de bărbaţi. Iar un studiu din 2012 al băncii elveţiene Credit Suisse, realizat pe un eşantion de 2.360 de companii a confirmat aceste rezultate.

Nu înseamnă însă că diversitatea de gen implementată cu forţa va duce automat la câştiguri de ordin financiar, spune Carrie Lukas, managing director al Forumului Independent al Femeilor, care locuieşte în Berlin.

De altfel, dintr-un studiu de caz realizat de Universitatea Michigan din SUA asupra impactului pe care l-a avut legea impusă companiilor norvegiene a reieşit faptul că boardurile au devenit tot mai tinere şi mai puţin experimentate, performanţa operaţională scăzând. Achiziţiile, în schimb, au urmat un trend ascendent. Prin urmare, o astfel de lege nu a dus la creşterea puterii femeilor ca