Visăm în fiecare seară, din ziua în care ne naştem până la sfârşitul vieţii. Întrebarea care îi macină pe oamenii de ştiinţă dintotdeauna este, însă, de ce visăm? Visele au loc din motive fizice, mentale, emoţionale şi chiar spirituale şi oamenii de ştiinţă consideră că visatul prezintă oportunităţi pentru creativitate, creştere, sănătate şi întregire, ajutându-ne să ne cunoaştem mai bine.

Visarea este o activitate involuntară, la fel de naturală ca şi respiratul şi chiar şi persoanele care nu îşi amintesc visele, visează cel puţin o oră în fiecare noapte, relatează Huffington Post. Observaţiile asupra somnului copiilor au condus la cercetări pe adulţi şi la dezvoltarea literaturii de specialitate, despre mişcarea rapidă a ochilor, MRO, sau REM, în limba engleză, baza tuturor studiilor legate de somn.

Faza REM a somnului este considerată cea mai potrivită pentru visatul obişnuit. La bebeluşi, aceasta fază durează în jur de 50% din perioada totală a somnului, dar procentajul scade odată cu vârsta până la 22% în cazul adulţilor. Pentru cei mai mulţi dintre adulţi, faza REM se declanşează la fiecare 90 de minute, începând cu primele trei minute de somn. Ciclurile iniţiale sunt mai scurte, dar cresc gradual, aşa că până diminieaţă, un ciclu poate dura şi 55 de minute. În această fază, muşchii sunt paralizaţi temporar pentru a ne proteja de mişcările determinate de vise.

Oamenii îşi petrec aproape o treime din viaţă dormind şi faza REM reprezintă un sfert din această perioadă. Ştiind că visele au loc şi în alte cicluri ale somnului, putem spune că oamenii îşi petrec o perioadă semnificativă din viaţă visând. Putem determina cu uşurinţă când o persoană care doarme visează, dar cercetători nu pot răspunde cu siguranţă la întrebarea care îi macină dintotdeauna: de ce visăm?

Visele au loc din motive fizice, mentale, emoţionale şi chiar spirituale şi o