Noile formaţiuni apărute pe dreapta nu au putut strânge rândurile din cauza planurilor de carieră ale liderilor. Sursa: NICU DÎRDÎIACSursa: NICU DÎRDÎIAC

1 /.

Mici, dar multe, formaţiunile apărute la dreapta eşichierului politic au încercat să intre sub umbrela PDL, dar s-au lovit de barierele puse de preşedintele formaţiunii, Vasile Blaga.

Apare Mişcarea Populară

Considerat partidul cel mai vechi, cu cei mai mulţi membri şi cu cele mai multe structuri, PDL-ul a vrut să facă unificarea dreptei dar numai în condiţiile impuse de acest partid.

La scurt timp după Congresul cu scandal al PDL, soldat cu despărţirea lui Traian Băsescu de partid, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a anunţat, pe blog, înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară(FMP). La scurt timp, colegii săi, Sebastian Lazăroiu, Bogdan Oprea şi Daniel Funeriu şi-au au făcut publică înscrierea în fundaţie.

Pe 18 mai, conducerea FMP a anunţat că iniţiează un sondaj privind formarea Partidului Mişcarea Populară. După două luni, FMP a reuşit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea partidului. Actele noii formaţiuni au fost depuse la tribunal pe 23 iulie 2013, iar Eugen Tomac a fost desemnat preşedinte interimar.

Tot pe Dreapta, alte două partide, Forţa Civică, al lui Mihai Răzvan Ungureanu, şi PNŢCD-ul lui Aurelian Pavelescu au anunţat, pe 16 martie, refacerea Alianţei "Dreptate şi Adevăr". Între timp, apar alte formaţiuni de Dreapta.

La 19 aprilie este anunţată înfiinţarea platformei Iniţativa România Liberală (IRL). Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tuşa, Dan Cristian Popescu se numără printre fondatorii ei.

Fuziune între Mişcarea Populară şi Forţa Civică

Prima fuziune între partidele de dreapta ar putea fi cea între Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Civică. Deşi este aliat cu partidul lui MRU, PNŢCD a ales să rămână alături de