Sărbătorile de Iarnă în timpul regimului comunist au rămas pentru unii cele mai triste amintiri, în timp ce pentru alţii au fost zile normale, care nu arătau cu mult mai diferit faţă de Crăciunul zilelor noastre. „Adevărul“ vă prezintă cum arăta o zi de Crăciun în perioada comunistă în principalele oraşe ale ţării.

Cum au petrecut bucureştenii Crăciunul comunist: brazi împodobiţi cu lumânări şi pistoale cu ventuze

Data de 25 decembrie nu a fost de fiecare dată la fel în timpul comunismului, după cum îşi aminteşte istoricul Dan Falcan. Acesta povesteşte că şi Crăciunul comunist diferea de la an la an. Spre exemplu, până în anii 80, pe mesele bucureştenilor era suficientă mâncare, iar oamenii nu se plângeau de lipsa alimentelor.

Se consumau cârnaţi, sarmale şi cozonaci, aşa cum se practică şi în zilele noastre. Abia după aceea, masa de Crăciun a început să devină o problemă, pentru că raţionalizarea alimentelor începuse să îi împiedice pe bucureşteni să îşi poată cumpăra exact ce îşi doreau.

Gafă de elev pe vremea comunismului: „Trăiască 25 Decembrie!“

Ascunderea simbolurilor religioase pe vremea comunismului ducea la schinguirea spiritului Sărbătorilor. Copiii îl aşteptau pe Moş Gerilă, pentru că Moş Crăciun era ruda de care nu se încumeta nimeni să vorbească.

Semnificaţia zilei de Crăciun, în care s-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, era o nebuloasă pentru copii. Se ajungea astfel la situaţii hilare, în care elevii urau „Trăiască 25 Decembrie!“, fără să ştie că este o sărbătoare interzisă.

Pentru un Crăciun îmbelşugat pe vremea comunismului, gospodinele făceau cele mai mari eforturi în procurarea materiei prime.

Crăciunul pe vremea lui Ceauşescu la Slatina: Moş Gerilă era singurul "moş", iar cozile la portocale şi banane erau nelipsite în fiecare an

Slătinenii trecuţi de prima tinereţe nu au