Romania are o multime de tineri remarcabili. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ajungem sa-i cunoastem. Este si cazul lui Valeriu Codreanu, cercetator postdoctoral in cadrul Departamentului de Electronica al Universitatii Tehnice din Eindhoven, Olanda.
Cu tanarul cercetator roman am stat de vorba despre parcursul sau academic, experienta emigratiei, diferenta dintre cercetarea din Romania si cea din Olanda, dar si despre cum sunt vazuti romanii in lume.
Valeriu Codreanu a absolvit Colegiul National "Mihai Viteazul" din Bucuresti, in anul 2003, liceu de care, spune el, este foarte mandru. A terminat intr-o clasa "speciala de matematica", care l-a pregatit pentru o educatie tehnica.
A intrat apoi cu media 10 la Facultatea de Electronica si Tehnologia Informatiei din cadrul Politehnicii Bucuresti, unde a fost bursier in primii doi ani.
"Mi-am dat seama ca ingineria este cel mai usor 'invatata' daca este practicata. Drept urmare, la inceputul anului 3, in 2005, m-am implicat intr-un start-up pornit in cadrul facultatii. Scopul era crearea unui procesor specializat pe executia programelor Java pe telefoanele mobile. Am fost implicat in acest proiect pana la inceputul lui 2009.
Spre sfarsitul anului 2008 am fost acceptat intr-un program de doctorat in cadrul Politehnicii Bucuresti. Programul facea parte din proiectul POSDRU si oferea o bursa lunara doctoranzilor in schimbul unor cerinte ceva mai mari. Conducatorul meu de doctorat a fost dl. prof. dr. Gheorghe Stefan, un om si un inginer extraordinar, care m-a motivat intotdeauna sa tintesc sus si sa am incredere in mine.
Tema cercetarii din cadrul proiectului de doctorat a fost asupra unor tehnici hardware/software pentru cresterea eficientei in folosirea procesoarelor de uz general, precum si in folosirea procesoarelor vectoriale",
