Maidanezii, veşnica problemă care sufocă străzile Capitalei, au redevenit spre sfârşitul acestui an unul dintre subiectele care au ţinut ocupate primele pagini ale ziarelor. Adevărul vă prezintă parcursul problemei câinilor comunitari din Capitală şi cum s-a ajuns la înregistrarea şi microciparea câinilor cu stăpân, dar şi la eutanasierea permisă a maidanezilor sănătoşi.

Istoricii spun că problema maidanezilor din Capitală are rădăcini adânci şi a pornit odată cu demolările cartierului Uranus. Mai exact, în anul în care Nicolae Ceuşescu a decisă să îşi construiască propria fortăreaţă, Casa Poporului, zeci de mii de locuinţe au fost strivite de buldozerele comandate chiar de dictator.

Atunci, oamenii din centrul Capitalei, acolo unde se afla cartierul distrus, şi-au părăsit câinii pe care îi aveau în curţi şi ani de-a rândul animalele s-au înmulţit necontrolat pe străzile Bucureştiului. La începutul anului 2013, veşnica problemă a maidanezilor nu mai capta în mod special atenţia opiniei publice, dar subiectul a redevenit unul fierbinte în luna iulie, odată cu decizia de consiliu prin care bucureştenii erau obligaţi să îşi înregistreze şi microcipeze câinii deţinuţi.

Cip şi serie unică

Conform prevederilor H.C.G.M.B. nr. 145/2013, persoanele fizice şi juridice, instituţiile şi ONG-urile care deţin câini pe raza Municipiului Bucureşti sunt obligaţi să-i înregistreze la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).

Răzvan Băncescu, coordonatorul de proiect, declara atunci, pentru adevarul.ro, că stăpânii animalelor au la dispoziţie şase luni pentru a-şi înregistra patrupedele. După ce acest termen va expira, cei care nu au respectat hotărârea de consiliu vor fi sancţionaţi cu o amendă în valoare de 3.000 de lei. „Sper să nu primească nimeni amendă şi sper ca oamenii să înţeleagă că este necesară înregistrarea“, preciza Bă