Serbia refuză să respecte dreptul românilor din Valea Timocului de a studia în limba maternă. Asta, în ciuda rezoluţiei PE la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia, care atrage atenţia Belgradului că trebuie să aplice acordurile bilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale.

Mai sunt doar câteva zile până când UE va demara negocierile cu Serbia în vederea aderării, dar Belgradul mimează în continuare că respectă drepturile românilor din Timoc. Deşi au promis că vor permite românilor să studieze în limba maternă, autorităţile sârbe fac tot posibilul pentru a împiedica acest lucru.

Reuniţi la Bruxelles, pe 20 decembrie 2013, şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană (UE) au confirmat decizia Consiliului de Miniştri cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Serbia, în ianuarie 2014. Prima conferinţă interguvernamentală a UE-Serbia, prin care încep negocierile de aderare, este programată pentru data de 21 ianuarie.

Pentru a putea deschide capitolul 23 de aderare (drepturile fundamentale ale omului), autorităţile sârbe au anunţat, în octombrie 2013, că au introdus în şcoli ore în limba vlahă, limbă nerecunoscută însă de România.

Descurajaţi să se înscrie la orele de română

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, în martie 2013, au cerut oficial să studieze limba română 1.617 elevi din judeţele Bor şi Zajecar din Serbia de răsărit. Alţi 1.500 de elevi din judeţele Branicevo, Pomoravski şi Podunavski au optat şi ei pentru a studia limba maternă.

Belgradul a elaborat însă un plan pentru a face cât mai dificil accesul elevilor la orele de limba vlahă (română) şi de a-i determina astfel să renunţe la ele. Inspectoratele şcolare au programat orele de limbă română doar seara sau la câteva ore de la terminarea cursurilor, făcând imposibilă participarea multor