† Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului
O fetiţă a ieşit la marginea satului să o aştepte pe mama ei să vină de la târg. Pe drum venea un grup de femei şi fetiţa a întrebat „dar pe mama n-aţi văzut-o?”. I s-a răspuns: „ba, am văzut pe acolo pe o femeie”. Iar fetiţa a început să strige la ele: „mama mea e MAMĂ! Nu-i «femeie»!”
*
Dintr-un sat pleacă un autobuz spre oraş. Iar în acel autobuz erau şi 4 bărbaţi, muncitori. Când a urcat o bătrână din sat, cu o desagă în spate, grea şi cu o plasă în mână, cei 4 bărbaţi au început să râdă de bătrână. Râdeau de opincuţele ei, râdeau de traista ei, de portul ei şi de bătrâneţea ei. Bătrâna n-a răspuns nimic. De-a lungul drumului, cei 4 au continuat să râdă de acea bătrână. După un timp, bărbaţii au lăsat-o pe bătrână în pace şi au început să-şi povestească necazurile. Au spus că sunt chemaţi la Tribunal că au fost reclamaţi pentru o faptă şi că s-ar putea să primească pedepse grele. Cel mai tânăr dintre ei spune „eu, săptămâna viitoare trebuia să fac nuntă. Mă pregăteam de nuntă, şi uite că acum trebuie să mă plimb prin Tribunal”. Altul, spune: „mie mi-au rămas acasă mama şi tata bătrâni şi bolnavi, şi uite acum merg la Tribunal şi nu ştiu dacă mă întorc înapoi”. Şi uite aşa, fiecare şi-a spus necazurile unui altuia, că toţi aveau probleme.
Între timp, autobuzul ajunge la oraş, Trage în faţa Tribunalului unde erau deschise uşile. În momentul în care autobuzul opreşte, iese preşedintele Tribunalului, care urma să-i judece pe cei 4 bărbaţi. Unul dintre cei 4 le atrage atenţia prietenilor: „uite, ăla-i preşedintele Tribunalului, ăla ne judecă! De el depinde dacă ne întoarcem sau nu acasă”. Călătorii se dau jos rând pe rând din autobuz şi toţi se întrebau ce eveniment este acolo, încât preşedintele Tribunalului a ieşit cu toţi colaboratorii lui în faţa
