Ultimul an de "domnie" a lui Mircea Sandu la FRF a fost marcat, printre altele, de unele "bâlbâieli" organizatorice ale forului de la Casa Fotbalului şi de amplificarea problemelor cu justiţia, dar şi de efectuarea unor paşi importanţi în dosarul candidaturii României pentru găzduirea Euro-2020.
Sandu anunţa încă din august 2012 că nu va mai candida pentru un nou mandat, spunând atunci că nu mai are nicio motivaţie de a rămâne în fruntea FRF. "Fac 62 de ani, 50 de ani în fotbal, 24 de ani în federaţie, cred că e suficient", declara atunci "Naşul", cu referire la anul alegerilor, 2014. Însă el preciza că până la finalul mandatului mai are nişte proiecte pe care vrea să le ducă la "bun sfârşit".
Unul dintre aceste proiecte se referea la participarea României în calitate de coorganizatoare a Campionatul European din 2020, o nouă ambiţie a sa pe care o dorea realizată după finala Ligii Europa în 2012. "Am primit un răspuns de la UEFA în care am fost informaţi că Bucureştiul este un posibil candidat pentru Euro-2020, dar mai sunt trepte formale de urmat. La Comitetul Executiv de la Sofia, din 27-28 ianuarie, se va lansa caietul de sarcini. Până în mai 2014, dosarul trebuie să fie complet, urmând ca în septembrie 2014 să fie alese cele 13 oraşe care vor găzdui minimum trei meciuri. Fiind un «Euro pentru Europa», nicio echipă nu se va califica direct, toate vor participa la preliminarii. Toate cele 53 de echipe vor participa la preliminarii. Trebuie să mă întâlnesc cu primarul, cu primul ministru şi cu preşedintele Senatului, pentru că asta va fi o decizie politică. Dacă politicul acceptă, atunci va trebui să facă o investiţie de câteva miliarde de euro în infrastructura generală, autostrăzi şi căi ferate, să lege Bucureştiul cu autostrăzi din vest, sud şi dinspre Moldova, pentru că 80 la sută dintre suporteri folosesc transportul cu maşina sau cu trenul",
