După mai bine de şase luni de conflict politic, Curtea Constituţională îi lasă premierului Victor Ponta o singură opţiune în legătură cu înţelegerea pe care Guvernul a semnat-o în februarie cu kazahii de la KazMunaiGaz pentru ştergerea datoriilor istorice ale rafinăriei Rompetrol de la Năvodari: asumarea deciziei şi aprobarea prin hotărâre de Guvern, cu semnătura sa.

Mai mult, în motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituţia intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege şi îi semnalează premierului, jurist de meserie, „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă.

Înţelegerea cu Rompetrol poate rămâne în picioare

Concret, Curtea Constituţională susţine că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat şi nicidecum un memorandum. În aceste condiţii, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l şi a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel şi lui Victor Ponta, care a susţinut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvenţă a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului şi soluţia rapidă pentru a-şi pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Cu toate că decizia a devenit oficială şi obligatorie din 21 decembrie, o zi de sâmbătă în care la Monitorul Oficial s-a lucrat prin excepţie, în şedi