O știre care a trecut neobservată de sărbători mi se pare de o importanță deosebită. De-ar fi doar faptul că ne umilește pe toți ca expresie consacrată internațional a porcăriilor parlamentare autohtone, de-ar fi doar asta, și tot ar merita analizată și comentată. Ca să simplific, reproduc un fragment așa cum a apărut în Hotnews de ajunul Crăciunului: ”In fiecare an, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) recunoaște eforturile celor care lucrează neobosiți pentru promovarea criminalitatii și coruptiei. Pentru 2013, această distincție dubioasă îi revine Parlamentului României. Traficantului de droguri Darko Saric (Serbia) și fiica presedintelui Uzbekistanului, Gulnara Karimova au primit mențiuni. In mod obișnuit, infractorii depun mari eforturi pentru a se sustrage legii. In acest an, Parlamentul României a câștigat premiul OCCRP pentru încercările sale de a se ascunde de lege prin chiar intermediul legii.” Iată și un scurt comentariu al celor care au acordat ”distincția”: ” «Parlamentul român a ridicat corupția la un nou nivel în Europa, legalizând-o. De ce acum? Probabil fiindcă știu ce au făcut și știu că nu e bine», a declarat Drew Sullivan, editor OCCRP.” Iubiți parlamentari proaspăt premiați, ca să vedeți că această organizație nu e de ici, de colo, iată-i și curricula: ” un consortiu de 19 centre de investigație comercială și non-profit și sute de jurnalisti din Europa până în Asia Centrala. Fondată în 2006, rețeaua desfășoară proiecte transfrontaliere dezvăluind cazuri de crimă organizată și corupție din întreaga lume.” (Hotnews). Încerc să dibui, atât cât mă pricep, mecanismele publice și politice prin care această nefericită veste a fost cu putință. Ne tot întrebăm uluiți de ce anume, din 2012 până acum, clasei politice nu îi este teamă de opinia publică internă, așa cum se petrec lucrurile în democrațiile consolidate. De ce anume, do