Experienţele culinare ale unor locuitori ai urbei din secolele trecute, care aveau faima unor rafinaţi gurmanzi, pot părea, astăzi din cale-afară de ciudate. Se spune că, la 1779, contele Cristofor Nitzki s-a închis cu prietenul său, eruditul Gottfried von Brettschneider din Vârşeţ, în casa sa din vecinătatea podului Neptun, şi, timp de două săptămâni, au pregătit nu mai puţin de 67 de reţete din vestita carte de bucate „Ars Coquinaria”, atribuită lui Marcus Gavius Apicius, celebru la ospeţele romane în vremea împăratului Tiberius. Brettschneider ar fi tradus reţetele direct din latină, iar pentru rafinatele mâncăruri s-au folosit bulbi, melci, pipote, frunze de nalbă, prune sau ghimbir, uger de scroafă umplut cu arici de mare, curmale umplute cu semniţe de coconar şi piper pisat, acoperite cu sare şi prăjite în miere.

O extrem de interesantă „carte de bucate” cu reţete care astăzi par de-a dreptul exotice şi care au fost demult uitate, a fost publicată, cu un veac şi jumătate în urmă, de timişoreanul Petru Lupulov, autor a mai multor traduceri, studii, piese de teatru şi, ocazional, poezii. Născut la Timişoara la începutul secolului al XIX-lea, Petru Lupulov, fiul starostelui breslei cojocarilor din Fabric, şi-a făcut primele studii în oraşul natal, după care a studiat filosofia şi teologia la Verona, iar apoi ştiinţele juridice la Pesta. A lucrat în administraţie şi învăţământ, dar cunoscând mai multe limbi străine şi având temeinice cunoştinţe de literatură universală, a publicat numeroase traduceri, din diverse domenii, pe proprie cheltuială. A scris totodată versuri, a adaptat dramaturgie - mai ales italiană – a scris o istorie a cruciadelor şi o lucrare intitulată „Despre bărbaţii străluciţi ai cetăţii Roma” – cea mai importantă scriere a sa. De la cărturarul timişorean s-a păstrat şi un interesant reţetar culinar care cuprinde 24 de reţete din