Mașina cu aburi de 14 cai putere a fost pusă în funcțiune la topitoriile miniere din orașul Zlatna în anul 1838. Proiectul a fost pus în practică de către o firmă respectabilă din Viena, pentru suma de 10.000 de florini. Contractul încheiat între constructor și beneficiar prevedea și o serie de condiţii legate de instruirea personalului care urma să manevreze mașinăria, dar și de consumul de lemne.

Detalii ale achiziției mașinii cu abur sunt oferite într-o lucrare manuscris din 1792, reprodusă în cartea „Zlatna de odinioară“, scrisă de scrisă de Florin Bota, Horia Ciugudean şi Gabriela Mircea. Potrivit documentului, tratativele între Curtea de la Viena şi administraţia minieră din Zlatna, pentru fabricarea mașinăriei, au început încă din 1834.

„La 1 decembrie 1836, administraţia domeniului Zlatnei se adresează Tezaurariatului, manifestându-şi acordul cu privire la construirea unei maşini cu aburi la topitoriile de aici, arătând unele avantaje ce s-ar putea obţine de pe urma acestei inovaţii în procesul de producţie. Se specifică însă că, în scopul punerii în funcţiune a maşinii, nu va mai putea fi folosită căldura de la cuptoarele de topit din cauza conţinutului de sulf care produce coroziune la conductele de aburi“.

Costurile achiziției: 10.000 de florini

Tratativele dintre constructor şi beneficiar s-au soldat cu încheierea, la 22 decembrie 1836 „a unui proiect de contract, prin care firma vieneză (KK Bergwerksproducten Verschleissdireczion) reprezentată de mecanicul John Punchon şi asociatul său Metneuv Fletcher se obligau să construiască pentru administraţia minieră şi metalurgică din Zlatna (K. Berg – Hutten – und Herr Herrschaftsadministration) o maşină cu aburi de 14 cai putere pentru suma de 10.000 florini“.

Contractul încheiat între cele două părți prevedea și o o serie de condiţii legate de termenul de execuţie al maşinii, cara