A apărut în această lună, la 24 de ani de la zisa revoluție, volumul „Adevăruri incomode Decembrie 1989”, editat de Revista „Vitralii” și tipărit de Editura „Semne”, cu o postfață a academicianului Dinu C. Giurescu. Textele au fost publicate pe parcursul anilor în Revista “Vitralii” și sunt semnate de foști ofițeri de Securitate acum aflați la pensie, pasionați de istoria recentă și dezlegarea necunoscutelor evenimente din 89. -AA+A
Adevăruri incomode-Decembrie 1989 Selecția textelor a condus la un corpus necontradictoriu care dă o variantă logică asupra evenimentelor, în conexiunea lor cu anii dinainte și conjunctura internațională.
România era membră a Tratatului de la Varșovia și a CAER, însă dorea independență de URSS și avea aspirații occidentale. În perioada în care a fost școlarul nedisciplinat al estului socialist al continentului, România era în grațiile Occidentului, Ceaușescu făcea vizite în SUA și alte țări occidentale, regina Angliei îl plimba cu caleașca și la întâlnirile cu sovieticii punea adesea probleme incomode referitoare la dorința unei mai mari susțineri frățești pentru industrializarea României. Mai amintim că abia ajuns secretar general al PCR, Ceaușescu a cerut retrocedarea tezaurului României aflat în custodie la Moscova din 1917. Un act de mare îndrăzneală. Pornind de la aceste premise, sovieticii socoteau că nu au un aliat fidel în România și „tratamentul” aplicat era în sensul firesc al redobândirii ei. Planul sovietic „Dnester” însemna debarcarea lui Ceaușescu, de care liderul român știa și se temea. Baletul păstrării în anumite funcții a agenților dovediți ai Moscovei fiind o probă.
La conducerea URSS a ajuns Gorbaciov care a avut idee deschiderii sistemului comunist, fapt care Ceaușescu pretindea că l-a făcut mai demult și califica acțiunile sovietice ca abdicare de la socialism și comunism. Românul a fost socoti
