Anul 2013 a fost marcat de câteva runde de alegeri, la care au fost invitaţi să participe agricultorii, pentru a-i desemna pe membrii Camerelor Agricole. După ce Liga Asociaţiilor Agricole din România (LAPAR) s-a retras din organizarea acestora, Camere Agricole au rămas pe mâna aleşilor locali. Sursa: Razvan Valcaneantu

Anul acesta ar fi trebuit să devină funcţionale Camerele Agricole. Acestea ar fi trebuit să fie un sprijin în plus pentru fermieri.

"Camerele Agricole ar fi adus specialişti la nivelul fiecărei comune. Aceştia ar fi trebuit să identifice specificul agricol al fiecăreia dintre acestea. Dacă într-o comună era mai bine reprezentată creşterea vacilor de lapte, atunci specialistul care lucre acolo urma să fie din acest domeniu. Acum, Camerele sunt în mâna politicienilor, în loc ca specialistul să îl înveţe şi pe badea Ghiţă cum să facă din agricultură un business", ne-a declarat preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Numai că, modificând textul legii, aleşii neamului au pus Camerele agricole în imposibilitatea de a-şi face treaba, susţine liderul LAPAR.

Anul acesta, au fost organizate alegeri pentru desemnarea membrilor din Camerele Agricole judeţene. După retragerea LAPAR, în numeroase localităţi nu a existat cvorum. La alegerile din Brăila, nu a participat niciun fermier din cultura mare. Aşa se face că cinci dintre membri sunt pescari, iar restul apicultori.

Lege întoarsă

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea modificărilor la legile privind Camerele Agricole, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. În cererea de reexaminare se arată că desfiinţarea Comitetul Naţional de Iniţiativă, prevăzută în legea trimisă la promulgare, nu este justificată întrucât acest organism şi-a îndeplinit obligaţiile ce vizau înscrierea camerei