Românii au cheltuit în 2013 peste 60 de miliarde de lei pe alimente - mâncare şi băuturi non-alcoolice -, valoare în creştere cu 3,9% faţă de anul anteriorşi cu aproape 5% peste nivelul din 2008, ultimul an de boom economic. Potrivit datelor INS preţul alimentelor a scăzut în primele 11 luni ale anului 2013 cu 2,42%, astfel că avansul pieţei poate fi pus pe seama unui apetit crescut de cumpărare.
De altfel, cea mai mare parte a bugetului unei gospodării din România - peste 40% - merge către alimente. Aceasta este o caracteristică a pieţelor în curs de dezvoltare, unde salariile sunt mici în timp ce preţurile sunt aliniate la standardele europene. Alexandru Vlad, unul dintre cei mai puternici executivi români, care are pe mână afacerea Selgros Cash&Carry cu vânzări de circa 770 mil. euro şi peste 4.000 de angajaţi, spunea în urmă cu câteva luni că în România mâncarea ajunge să fie în unele cazuri mai scumpă decât în Germania, cea mai dezvoltată economie europeană, unde salariul mediu este de cinci-şase ori mai mare decât pe piaţa locală. El invoca două motive: TVA-ul prea mare la alimente (24% cu excepţia produselor de panificaţie unde TVA-ul s-a redus în toamnă la 9%) şi faptul că lanţul alimentar nu începe în România, multe din materiile prime şi din produsele de pe rafturi fiind importate.
În general, consumatorii din ţările în curs de dezvoltare tind să cheltuie mai puţin pe produse alimentare odată ce standardul de viaţă se îmbunătăţeşte. În criză însă acest lucru nu s-a întâmplat în România, deoarece consumatorii au amânat achiziţiile de produse care nu sunt de strictă necesitate. Cele mai afectate pieţe au fost cele de produse non-alimentare.
Începând cu 2009, consumul a început să scadă, românii au devenit tot mai cumpătaţi, iar achiziţiile de produsele electrocasnice, haine, cosmetice, mobilă sau bricolaj au intrat pe un trend puternic
