Un mic producător român este în război cu marea și atotputernica Autoritate Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). El vrea o competiție reala și corectă, ANSVSA îi râde în nas. Nimic spectaculos, nimic senzațional, doar o fotografie de moment a raportării dintre reprezentanții statului și acești mici sau mai mari producători români. Cei care până la urmă îi plătesc din munca lor pe angajații statului.

Filip Mărgărit este un om de afaceri din Ploiești, cu un business relativ mic. Rulează circa un milion de lei pe an și are câteva zeci de angajați. A intrat în afacerea cu crotalii - acel cerceluș galben pe care-l primește fiecare animal - în 2005, când legislația românească a intrat în acord cu cea europeană în ceea ce privește obligativitatea tuturor crescătorilor de animale de a identifica cu crotalii fiecare animal din fermă sau bătătură. El oricum avea de mai mulți ani un business axat pe turnarea în matrițe a aliajelor metalice - confecționează medalii, trofee, efigii etc. Să schimbe fierul cu plastic (materialul din care sunt confecționate crotaliile) nu a fost foarte greu. A investit circa 200.000 de utilaje și a trecut încrezător la treabă. Cu caietul de sarcini în mână a conceput crotalii pentru oi, capre, vaci și portci, conform cu indicațiile ANSVSA. A început să le și vândă, iar în scurt timp piața și-a dezvăluit potențialul: circa 15 milioane de euro pe an.

„Anual se vând în România crotalii pentru patru milioane de porcine, 12 milioane de ovine, două milioane de caprine și încă două milioane de bovine”, susține omul de afaceri ploieștean. Și ar fi trebuit să fie un business bun, mai ales având în vedere că este singurul producător român de crotalii. Ei bine, avea să constate că s-a înșelat. Abia dacă a prins o mică bucată din această piață, de nici măcar 5% din aceasta. Motivul? La prima vedere marii producă