Primul liceu românesc în teritoriile de dincoace de Carpaţi, după istoricul eveniment de la 1 Decembrie 1918, a fost înfiinţat la Alba Iulia. Instituţia de învăţământ a primit numele celui care a unit pentru prima dată cele trei Ţări Româneşti, Mihai Viteazul. Astăzi, îl găsim la rang de Colegiu Naţional şi poartă numele lui „Horea, Cloşca şi Crişan“.

Ideea înfiinţării unui liceu românesc în oraşul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, Alba Iulia, a prins contur în perioada imediat următoare zilei de 1 Decembrie 1918.

„Era vremea ca oraşul să-şi aibă gimnaziul lui românesc“

Autorităţile române au decis preluarea tuturor şcolilor de stat, cu întregul lor inventar. Într-un raport al prefectului de Alba din 22 ianuarie 1919, se spune că dascălii care au refuzat să depună jurământul de fidelitate faţă de Statul Român au fost trecuţi „pe linie moartă“.

Într-un articol apărut în ziarul „Alba Iulia”, din 28 ianuarie 1919, se arăta că „se plănuieşte transformarea şcolii civile într-un gimnaziu, deocamdată inferior (cu 4 clase), care apoi, cu timpul, să fie întregit la 8 clase, devenind gimnaziu superior (liceu)“. Autorul aprecia că ideea era salutată de către întreaga populaţie românească din oraş şi împrejurimi „E doar vremea ca oraşul nostru, cu un jur locuit numai şi numai de români, să-şi aibă şi el gimnaziul lui românesc!“

Una dintre sursele documentare care aduce în discuţie înfiinţarea primului liceu românesc din Transilvania, după Unire, la Alba Iulia este „Apelul din luna februarie 1920“ lansat de către Prefectura judeţului Alba pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui local de internat pentru liceu. O alta este inscripţia de pe placa comemorativă aşezată pe frontispiciul localului Şcolii generale „Vasile Goldiş(nr. 1 ),, de către promoţia 1925/1926, în amintirea profesorului Horia Teculescu, în care i se at