Primul liceu românesc în teritoriile de dincoace de Carpaţi, după istoricul eveniment de la 1 Decembrie 1918, a fost înființat la Alba Iulia. Instituția de învățământ a primit numele celui care a unit pentru prima dată cele trei Țări Românești, Mihai Viteazul. Astăzi, îl găsim la rang de Colegiu Național și poartă numele „Horea, Cloșca și Crișan“.

Ideea înființării unui liceu românesc în orașul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, Alba Iulia, a prins contur în perioada imediat următoare zilei de 1 Decembrie 1918.

„Era vremea ca orașul să-și aibă gimnaziul lui românesc“

Autoritățile române au decis preluarea tuturor şcolilor de stat, cu întregul lor inventar. Într-un raport al prefectului de Alba din 22 ianuarie 1919, se spune că dascălii care au refuzat să depună jurământul de fidelitate faţă de Statul Român au fost trecuți „pe linie moartă“.

Într-un articol apărut în ziarul „Alba Iulia”, din 28 ianuarie 1919, se arăta că „se plănuieşte transformarea şcolii civile într-un gimnaziu, deocamdată inferior (cu 4 clase), care apoi, cu timpul, să fie întregit la 8 clase, devenind gimnaziu superior (liceu)“. Autorul aprecia că ideea era salutată de către întreaga populaţie românească din oraș şi împrejurimi „E doar vremea ca oraşul nostru, cu un jur locuit numai şi numai de români, să-şi aibă şi el gimnaziul lui românesc!“

Una dintre sursele documentare care aduce în discuție înființarea primului liceu românesc din Transilvania, după Unire, la Alba Iulia este „Apelul din luna februarie 1920“ lansat de către Prefectura judeţului Alba pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui local de internat pentru liceu. O alta este inscripţia de pe placa comemorativă aşezată pe frontispiciul localului Şcolii generale „Vasile Goldiș(nr. 1 ),, de către promoţia 1925/1926, în amintirea profesorului Horia Teculescu, în care i se atribu