Întotdeauna, Anul Nou este asociat cu un nou drum, cu o nouă etapă în viaţa noastră şi a întregii umanităţi.

De aceea, cele mai importante tradiţii şi obiceiuri, legate de noaptea dintre ani şi de ziua Anului Nou ne îndeamnă cum să păşim cu dreptul în acest răstimp. În timp, în ţara noastră, la cumpăna dintre ani, atât în mediul urban, cât şi la sate, asistăm la un alai al celor mai îndrăgite tradiţii şi obiceiuri româneşti. În ajunul Anului Nou, datinile şi obiceiurile de iarnă evoluează la scenă deschisă în fiecare comunitate.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Practicarea acestor obiceiuri, chiar din ziua de 31 decembrie, nu este întâmplătoare. În gândirea populară, ultima zi a anului simbolizează data renaşterii ordinii cosmice. Evocarea acestor datini este un spectacol la care participă cetele de urători. În acest răstimp, „mascaţii", acei colindători care însoţesc Pluguşorul pe data de 31 decembrie : „Capra" şi „Sorcova" în Ziua de Anul Nou, sunt aşteptaţi cu mare bucurie de gazde, pregătite să-i cinstească şi să le mulţumească pentru urări.

În această zi este prăznuit Sfântul Ierarh Vasile cel Mare

Tradiţiile în ziua de Anul Nou

Unele tradiţii şi obiceiuri care se continuă şi în prima zi a Anului care se înnoieşte au puterea să atragă sporul, belşugul, sănătatea şi voia bună în casa gospodarului care primeşte ceata de colindători. Incantaţia magică, textul specific fiecărei datini, se transmit din generaţie în generaţie şi are un scop precis: să îndepărteze forţele malefice din viaţa celor care sunt colindaţi.

Costumaţia cetelor de colindători este inspirată din creaţia populară, iar realizarea măştilor demonstrază imaginaţia şi nota hazlie a personajelor interpretate.

Dezlegarea Anului

Iată un un obicei practicat în ajunul Anului Nou. Cetele de colindători merg pe uliţele satului sau pe străzi, iar vacarmul pr