Un bilanţ cu promisiunile la îndemînă, înainte ca lui Messi “să-i tremure chiloţii la Bucureşti”.

“Ne bucurăm degeaba de soarele ăsta. O să degerăm ca proştii, cu ger şi zăpezi cît casa pînă la sfîrşitul lui martie”. Capitala e inundată de o lumină străină zilele astea, iar taximetristul care bombăne are cel puţin 60 de ani. Ştiu din copilărie că bătrînii au un sentiment copleşitor al timpului şi al anotimpurilor, aşa că tac. “Şi să-l vezi pe Messi, ce-o să-i mai tremure chiloţii în martie, la Bucureşti!”.

Rotesc privirea. Ups! Am uitat! Pe 5 martie, România joacă “amicalul” cu Argentina, meciul care parcă s-a disputat deja de cincizeci de ori. Uite că lumea nu s-a plictisit totuşi de el!

Să fie Messi, atunci! Am plătit, există clauze clare, avem parte de spectacol mimat, dacă n-am fost în stare să ne găsim un loc printre actori la Mondialul real. Rămînem în reverie, în dulceaţa chinuită a 90 de minute pe care le-am plătit cu bani concreţi. Să vină “pumele”, am uitat “spumele” din barajul cu Grecia.

Nu e acest meci prietenesc printre obiectivele eternului candidat Mircea Sandu în ultima campanie pentru şefia FRF? Nu. În broşura intitulată “Solidari, puternici şi respectaţi în familia fotbalului 2010-2014″, Messi e un fum. Dar există 16 obiective strategice. Să citim din ele!

Calificarea naţionalei la CE 2012 şi CM 2014. Auch! Reprezentativa U21 merge la CE 2011 şi JO 2012. Niet! România U19 ajunge în semifinalele Europeanului din 2011, pe care îl găzduieşte. Naşpa! Am terminat pe locul 8 din 8 echipe, cu un gol marcat.

Şi mai sînt multe alte fraze somnoroase. Tot obiective strategice sînt “utilizarea la nivel maximal a Casei Fotbalului”, puteţi să spuneţi că nu s-a făcut?, “întreţinerea centrului de fotbal Mogoşoaia”, adică exista riscul să-l facem şi să nu dăm cu mătura, “continuarea susţinerii financiare a fotbalului feminin”, dar